Cadrul natural

 

 

ASEZAREA GEOGRAFICA A JUDETULUI SIBIU

Situat in partea centrala a Romaniei, in sud-vestul Transilvaniei

Ocupa o suprafata de 5432 kmp., reprezentand 2,3% din suprafata totala a tarii

Vecini: la nord-est, judetul Mures, la est, judetul Brasov, la sud, judetele Arges si Valcea, la vest, judetele Hunedoara si Alba

Organizarea administrativa : 2 municipii, 7 orase, 53 comune si 126 sate

Orasul Sibiu , resedinta de judet, este situat pe raul Cibin; altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus

 

RELIEFUL  

Muntii , care ocupa 30% din suprafata judetului, apartin Carpatilor Meridionali si sunt reprezentati prin masivele Fagaras, Cindrel si Lotru Desi au o alcatuire geologica asemanatoare, acesti munti prezinta totusi deosebiri morfologice si peisagistice

Versantul nordic al Muntilor Fagaras , este situat in sudul judetului Sibiu si reprezinta cea mai inalta treapta de relief Din punct de vedere geologic, sunt alcatuiti, in cea mai mare parte, din sisturi cristaline Au altitudini mari care depasesc 2500m, cum sunt: Negoiu (2535m), si Vanatoarea lui Buteanu (2508m). Muntii Cindrel ocupa o suprafata de 900kmp, sunt delimitati de vaile Frumoasa, Sebes, Sadu, depresiunile Sibiu si Saliste si de Podisul Secasului Sunt formati dintr-o culme principala in partea de sud-vest, unde se intalnesc varfuri inalte de peste 2000m – Cindrel (2244m), Serbota (2006m), Frumoasa (2160m) Muntii Lotrului apartin judetului Sibiu numai prin extremitatea lor nordica Culmea Steflesti este in general joasa (1700-1800m), fiind dominata de cateva varfuri de peste 2000m: Serpu (2144m), Steflesti (2285m)

Depresiunile ocupa aproximativ 20% din suprafata judetului, unitate reprezentata prin depresiunile Fagarasului, Sibiului, Salistei si Apoldului Depresiunea Fagarasului este situata intre Muntii Fagaras si Podisul Hartibaciului; este strabatuta de raul Olt Depresiunea Sibiului , situata intre Muntii Cindrel si Podisul Hartibaciului este strabatuta de raul Cibin Depresiunea Salistei este o unitate restransa ca spatiu, situata in continuarea Depresiunii Sibiului, in nord-vestul acesteia, de care se leaga prin Cheita Orlatului Depresiunea Salistei este cea mai mica dintr depresiunile de contact; este strabatuta de Paraul Negru Depresiunea Apoldului (sau Secasului) este o depresiune intracolinara situata in continuarea Depresiunii Salistei si strabatuta de paraul Secas ( afluent al Muresului)

Podisurile cu relief deluros reprezinta unitatea de relief cea mai intinsa din cadrul judetului, cuprinzand aproape 50% din suprafata acestuia Podisul Hartibaciului ocupa partea centrala, nord-estica si estica a judetului, fiind strabatut de raul Hartibaciu Se intinde intre Tarnava Mare(la nord), Visa(la vest si la sud)si Valea Oltului Dealurile din cadrul acestei unitati au inaltimi cuprise intre 500-700m Podisul Secaselor este situat in nord-vestul judetului, intre valea Visei si depresiunea Apoldului Dealurile ating aici 500 m inaltime, iar ca elemente caracteristice ale reliefului sunt cuestele Podisul Tarnavelor (sau Dealurile Mediasului) ocupa extremitatea nordica si nord-estica a judetului intinzandu-se in bazinul Tarnavei Mari si Tarnavei Mici

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ASPECTE CLIMATICE

Temperatura maxima si minima

Datorita pozitiei sale geografice, judetul Sibiu are o clima continental- moderata, de nuanta central- europeana

Temperaturile medii anuale oscileaza intre 9° C in Depresiunea Apoldului si 0° C in zona muntilor inalti Pe creasta Muntilor Fagaras, temperatura medie anuala este de- 2° C, pe cand in depresiunile de contact aceasta atinge 8° C

Temperaturile medii ale lunii iulie au valori intre 18° C in zona dealurilor si depresiunilor si 8° C in zona muntilor

Temperaturile medii ale lunii ianuarie au valori de -4° C in Depresiunea Fagaras si in valea Tarnavei Mari si intre -6° C si -8° C in munti ( pe varfurile inalte ating chiar -10° C) Datorita pozitiei sale, Depresiunea Fagaras are o aerisire mai slaba, ceea ce face ca pe fundul ei sa se localizeze iarna aer rece, favorizand inversiunile termice

Temperaturile minime incep sa se inregistreze inca din septembrie( ninge in munti), mentinandu-se pana in mai Temperaturileminime absolute atinse au fost de -31° C( Sibiu, 1928), -33,8° C( Depresiunea Fagaras, 1943), iar maxima absoluta a fost de 37,6° C( la Boita, in 1946)

Precipitatiile

Precipitatiile medii anuale, distribuite in raport cu relieful, scad de la sud spre nord: Paltinis( 910mm), Saliste( 709mm), Sibiu( 662mm), Medias( 625mm) In Muntii Fagaras, cantitatea anuala de precipitatii este de 1300-1400mm Cele mai multe precipitatii cad in sezonul cald, lunile iunie- iulie fiind cele mai ploioase Cele mai putine precipitatii cad in lunile ianuarie- februarie Valoarea medie a precipitatiilor medii anuale este de 662mm, inregistrandu-se in anul 2001 un excedent de 69,5mm la Sibiu, de 105,4 mm la Boita, de 209 mm la Paltinis, de 244,4 mm la Balea Lac Durata medie a zilelor cu ninsoare este de 115-120 In zona muntilor ninge circa 10 luni pe an, zapada fiind spulberata si adapostita in caldarile glaciare Numarul zilelor cu inghet este de 190-200 anual

Stratul de zapada

Primele ninsori pot sa cada in luna noiembrie, iar ultimile la inceputul lunii aprilie Stratul de zapada se mentine in general 50-60 de zile in depresiuni si podis, iar la munte 100 de zile In muntii ce depasesc altitudini de 2000 m, zapezile sunt abundente si se pastreaza minim sase luni pe an Numarul mediu al zilelor cu cer acoperit oscileaza intre 140 in depresiuni si 170 la munte

In legatura cu variatia temperaturii in cursul anului, trebuie analizat si fenomenul inghetului Cunoasterea acestui fenomen intereseaza indeaproape agricultura Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte, inca din luna septembrie Ultimele zile cu inghet se prelungesc, la munte, pana in luna mai Ingheturile tarzii de primavara sunt daunatoare pomilor fructiferi si vitei de vie, iar cele timpurii, de toamna, aduc stricaciuni unora dintre culturile de legume si zarzavaturi

Vanturile

Zona Transilvaniei, din care face parte si Sibiul, iarna este supusa unor invazii de aer rece si umed, venit din nordul si nord-vestul Europei, din vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda( aer polar- oceanic) care aduce zapada si ger

Vanturile dominante, cu frecventa cea mai mare, sunt cele din nord- vest Vantul care bate dinspre Mures se numeste local „ Muresan” Vanturile locale sunt brizele de munte si Vantul mare ( Mancatorul de zapada) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in depresiunile de la poalele muntilor Fiind un vant fohnic, este cald, topeste zapezile, avand importanta pentru activitatile agricole

Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele depresionare de la contactul cu muntele, se manifesta inversiuni de temperatura, in special in perioadele reci si calme ale anului Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda In urma masuratorilor efectuate de Statia Meteo Sibiu, in ultimii zece ani s-au inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de inversiuni termice, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica (cca 70,2 zile/an) In momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare, aceasta este inchisa si nefavorabila deplasarilor turistice

Vara mai bate si Austrul ( dinspre sud-vest) Un alt vant predominant bate dinspre nord- este insa el este inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului

Vara predomina vanturile oceanice umede din vestul Europei, care determina ploile bogate din acest anotimp Mai rare sunt reversarile de aer polar oceanic, care provoaca o racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare